Datini de Crăciun. Sărbătoarea bucuriei și a dărniciei.
Acum, ca și în urmă cu un secol, Crăciunul a fost și rămâne poate cea mai așteptată sărbătoare din întreg anul. După un post îndelungat, atât bunicii cât și copiii întâmpinau bucuria Nașterii Domnului cu aceeași nerăbdare și duioșie în suflet.

Sursa: YouTube

Vezi tot clipul aici.

Fiecare colț alt casei era împodobit de sărbătoare cu șterguri, blide și icoane. În Treznea și mai peste tot pe meleagurile sălăjene, sătenii se adunau la șezătoare în fiecare zi din Postul Crăciunului unde se ajutau reciproc cu numeroasele pregătiri.
Cea mai mare bucurie a copiilor era mersul cu corinda, însoțiți de o botă de alun culeasă și cioplită chiar de ei. Cele mai multe cete de colindători erau primite în seara Nașterii Mântuitorului, iară fetele singure erau întoarse din casa gazdei pentru că se credea că aduce ghinion, și atunci rugau câte un flăcău sau doi să le însoțească. Băieții obișnuiau să meargă la colindat cu Steaua, Capra și cu Craii multe zile și nopți după ajun, și gazdele erau darnice și îi primeau cu voioșie, copii și bătrâni bucurându-se așijderea.

Băieții obișnuiau să meargă la colindat cu Steaua, Capra și cu Craii multe zile și nopți după ajun, și gazdele erau darnice și îi primeau cu voioșie

„Fiecare gazdă își pregătește bucate tradiţionale pentru a-i servi pe colindători așa cum se cuvine. Un prim obicei care diferă în satele sălăjene este perioada din zi la care se începe colindatul. Odinioară, în Treznea, dar şi în celelalte sate din Sălaj, locuitorii erau foarte religioşi, de aceea aceştia se adunau la şezătoare în fiecare zi în postul Crăciunului, la câte unul din sat, unde repetau colinde şi schimbau reţete pentru masa din seara de Crăciun. De asemenea, fetele se adunau seara acasă, la câte una dintre ele, şi se ajutau să-şi termine lucrul ce-l aveau de făcut. Băieţii se adunau şi ei şi repetau scenetele cu care colindau apoi în seara de Crăciun. În seara de Crăciun, se colinda la fiecare casă, iar băieţii aduceau bucuria vestirii naşterii Domnului prin prezentarea scenetei Haba” (salajulpursisimplu.ro)

Un alt obicei care se practica în dimineața zilei de Crăciun era cocuțatul. Copiii care mergeau cu cocuțatul primeau nuci sau cocuți. Aceștia erau găuriți la mijloc pentru băieți. Pentru fete erau alungiți și se numeau pupeze. În alte sate se umbla odinioară cu buhaiul, ori cu țurca, astăzi însă copiii merg cu Steaua sau cu Viflaimul, tinerii mai mari umblă cu Irodul, iar la Meseșenii de Jos se merge cu Călușul. Aici în sat, cei care au fete de măritat se pregătesc să-i primească în casele lor pe călușari, obicei vechi de mai bine de 100 de ani și care a fost adus în sat de un fecior înregimentat în ținutul Pădurenilor.