De la pânză la veșmânt

«Nota de originalitate a interiorului țărănesc este dată, de cele mai multe ori, de elementele decorative cu cromatică aparte care contribuie la conturarea unui decor specific. Cele mai preţuite ţesături erau faţa de masă, căpătâierul patului, feţele de perină şi desigur ştergurile de toate felurile. » (Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău)

«Mulți etnografi consideră că portul popular sălăjean se deosebește în funcție de trei zone: Buciumi, Barcău și Codru. […] La Buciumi aflăm costumul cu ciupag şi zadie vânătă. Zadiile se poartă perechi, cu trupul vânăt şi toiagul roşu, care este învărgat cu alesături înguste. Zadia este tivită în partea de jos cu ciucuri. […] La Barcău cămeşa e încreţită de la umăr, cu râuri cusute peste lungimea mânecii şi cusături multiple pe umăr și se remarcă mai ales prin motivele geometrice. […] În Zona Codrului cămeşa se remarcă printr-o încreţire extrem de amplă a pânzei. La fel de amplu încreţit este şi şorţul, care acoperă, mai recent, poalele doar în faţă.» (Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău)

Veșminte din zona Răstolțu Mare

Detalii

Pentru femei spăcel, pentru bărbați cămeșă, tot satul o purta duminica și în zile de sărbătoare, pe vremea străbunicilor. Pe vremea când încă se țesea la război, spăcelul se făcea din două pânze împreunate. Iară cheptul era întărit cu două rânduri de călcături. Ca ornament se țeseau cu dibăcie pe umăr romburi și triunghiuri. Cusăturile ascunse cu grijă erau numite împiestrituri.
Manșetele, adică pumnășeii erau strânși pe încheietură cu colțișori de cipcă, în timp ce mânecile se lăsau largi și pline.

Mai era și spăcelul cu platcă, care nu se făcea numai dintr-o singură pânză, să nu-i fie așa greu la gospodină, dar tot îi încrețea mânecile și îi zicea fodră. Dacă nu știa femeia să coasă nu se putea mărita, așa că s-au deprins multe cu meșteșugul ăsta de om răbdător. Pentru când i-a plecat bărbatul pe front a făcut o cămașă de i-a udat-o cu lacrimi, de Paște i-a făcut alta, apoi le-a țesut pentru copii și nepoți, și uite așa, și-a țesut istoria în pânza de cânepă și și-a brodat numele în amintirea plaiurilor sălăjene.