Straie cu tradiție

Dar zadiile atât de bine cunoscute, emblematice pentru ținutul Sălajului, ascund un secret în pliurile lor, în tehnica prin care erau realizate, mai bine spus. În lipsă de alte materiale potrivite, apelând la inventivitate și creativitate, fetele se foloseau de pâinea proaspăt scoasă din cuptor pentru a forma aceste pliuri, presând-o pe zadie peste un ștergar alb. Pentru că pe Valea Barcăului pliurile zadiilor sunt deosebit de mărunte, fetele repetau acest procedeu minuțios în fiecare săptămână, în ziua în care se cocea pâinea, pe parcursul a cel puțin un an. Zadia-i apoi tivită în partea de jos cu ciucuri.

Costumele de pe aste plaiuri au culori vii, care mai de care, cu zadii roșii si portocalii. Poalele au o formă amplă și sunt croite de obicei din șase lați, uniți între ei prin ciur sau ciur tăiet, ca o broderie. Femeile măritate purtau două zadii, una în faţă şi alta în spate, zadii care erau ţesute în casă, din lână. Partea de sus a zadiilor este monocromă, neagră, simplă, în timp ce restul de aproximativ două treimi este acoperit cu registre paralele roşii sau portocalii, separate între ele cu şire alese, reprezentând cu precădere motive florale policrome pe fond negru, ceea ce dă o anume marcă de preţiozitate ansamblului.

Dar nici flăcăii nu se lasă mai prejos, cu cămașa lor croită tot pe stani, din pânză de casă. Frumos decorată la guler, dar ceva mai simplu în jos, ea e cusută cu alb și cu motive geometrice, ornamentată cu aplicații negre sau roșii din postav pe cusăturile cele dinafară. Iară peste toate vine un pieptar frumușel ce face flăcăul să-și poarte pieptul în față, da de i-a arunca mândra o privire sau face semn cu năframa-n vânt.